Măsuri legislative adoptate pentru sprijinirea companiilor afectate de răspândirea Covid19

319

Ca urmare a pandemiei COVID-19 și a declarării stării de urgență ce determină consecințe negative pentru mediul economic, Guvernul României a adoptat o serie de ordonanțe prin care se încearcă sprijinirea mediului de afaceri împotriva consecințelor negative ale crizei economice declanșate.

Măsurile adoptate urmează a fi completate în perioada următoare cu o serie de alte acte normative pentru sprijinirea companiilor, măsurile adoptate până în prezent producând un efect pozitiv dar având totuși efecte economice limitate.

Dintre măsurile prevăzute de cele două acte normative adoptate până în acest moment, aplicabilitate mai extinsă asupra companiilor din România  și a celor aflate în gestiunea Impetum Group vor avea următoarele măsuri:

  • Prevederile privind amânarea termenelor de plată a impozitelor pe proprietate;
  • Prevederile privind necalcularea accesoriilor în caz de neplată a obligațiilor bugetare scadente după adoptarea actelor normative și stoparea executărilor silite;
  • Prevederile privind amânarea la plată a serviciilor de utilități, a chiriilor pentru sediu/sedii secundare și stoparea calculului accesoriilor pentru neexecutarea obligațiilor din contracte cu autorități publice;
  • Prevederile privitoare la șomajul tehnic suportat din bugetul asigurărilor sociale;mediul de a

În ceea ce privește impactul măsurilor pentru sprijinirea IMM, respectiv garantarea de către stat a creditelor pentru investiții și capital de lucru, impactul acestei măsuri va fi limitat la companiile care nu se află în dificultate financiară și va depinde și de politicile de finanțare adoptate de către instituțiile bancare. Cu siguranță acordarea garanțiilor de către stat precum și deciziile adoptate de către Banca Națională a României ar trebui să ofere premise pozitive în ceea ce privește accesarea de noi finanțări, însă analiza impactului acestor măsuri va depinde într-o măsură foarte mare de situația particulară a fiecărei companii și de politicile comerciale ale instituțiilor de credit.

Măsura modificării termenului de aplicare a Ordonanței Guvernului 6/2019 privind restructurarea obligațiilor bugetare are o aplicabilitate limitată și vizează restructurarea obligațiilor datorate față de bugetul de stat la 31.12.2019 care pot fi restructurate printr-un plan de restructurare pe parcursul a șapte ani, cu obligația achitării tuturor obligațiilor bugetare restante care nu pot face obiectul restructurării până la momentul depunerii planului de restructurare. Prelungirea termenului de depunere a Planurilor de restructurare până la data de 31 octombrie 2020 nu va prezinta  avantaje decât companii care ar putea avea obligații anterioare 31.12.2019 în urma unor litigii cu organele fiscale pentru sume stabilite în urma controalelor fiscale.


MĂSURI LEGISLATIVE ADOPTATE PENTRU SPRIJINIREA COMPANIILOR AFECTATE DE RĂSPÂNDIREA COVID-19

Ca urmare a extinderii pandemiei COVID-19 și a instituirii stării de urgență pe teritoriul României au fost adoptate o serie de acte normative ce au ca scop sprijinirea mediului de afaceri pentru depășirea situației dificile din punct de vedere economic care se prefigurează.

În prezentul material am încercat o sinteză a principalelor măsuri adoptate prin cele două Ordonanțe de urgență emise de către Guvern.

Măsuri care se aplică tuturor companiilor, indiferent de stadiul de evoluție sau dificultate:

  1. Șomajul tehnic, beneficiari și aplicabilitate
Companiile afectate de criza economică generată de pandemia COVID-19 au la dispoziție posibilitatea de a suspenda temporar contractele individuale de muncă ale angajaților din motive ce nu țin de angajați (potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii) cu posibilitatea ca indemnizația de 75% din salarul de bază să fie suportată de către bugetul asigurărilor de șomaj.Întreruperea temporară a activității în contextul crizei COVID-19 urmează a fi justificată de motive economice (decizia autorităților de întrerupere a activității sau reducerea semnificativă a activității ca urmare a pandemiei) și trebuie aprobată în organele de conducere ale societății (Consiliu de administrație/AGA). După aprobarea întreruperii temporare a activității în organele statutare, suspendarea contractelor individuale de muncă trebuie efectuată prin decizie individuală pentru fiecare salariat. Durata de suspendare a CIM pentru motive economice este stabilită de către angajator pe durata cât va persista criza economică determinată de pandemia COVID-19.Pe perioada șomajului tehnic, salariații sunt îndreptățiți să primească o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază, contractele de muncă fiind, în această perioadă, suspendate din iniţiativa angajatorului conform articolului 52 alineat 1 lit. c din Codul Muncii. Perioada în cauză urmează a nu fi considerată vechime în muncă dar va fi considerată ca stagiu de contribuție pentru asigurările sociale.Prevederile privind șomajul tehnic pot fi aplicate de către orice companie cu obligația de plată a indemnizației de 75% din salariul de bază. Reglementările noi din OUG 30/2020, prevăd posibilitatea ca statul să susțină, din bugetul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, plata indemnizației aferente șomajului tehnic pentru angajații firmelor afectate de pandemie, însă în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie.De suportarea din bugetul asigurărilor de șomaj a șomajului tehnic beneficiază două categorii de companii:1.      Cele care își întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor autorităților publice competente (companii direct afectate de interzicerea unor activități prin Ordonanțe militare): trebuie obținut certificatul de situații de urgență emis de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri;sau2.      Își reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 şi nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaţilor lor:a.  trebuie îndeplinite cumulativ 2 condiții: (i) diminuarea încasărilor cu minim 25%; (ii) lipsa resurselor pentru achitarea tuturor salariilor;b.  dovada reducerii activității se face prin declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că încasările s-a diminuat cu mai mult de 25% în luna pentru care se depune cererea față de media încasărilor din ianuarie-februarie 2020  și că nu există capacitatea financiară de a achita toți salariații;c.  angajatorii pot beneficia de indemnizație doar pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data de 21 martie 2020.Certificatul pentru situații de urgență emis de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri se obține prin depunerea unei cereri online pe platforma http://prevenire.gov.ro, cerere însoțită de următoarele documente și informații:Datele de identificare ale solicitantului;Declarația pe proprie răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii sunt conforme cu realitatea precum și situația în care se află după caz: (i) încetarea totală sau parțială a activității ca urmare a deciziei autorităților publice competente; sau (ii) diminuarea încasărilor cu 25% și lipsa capacității de a plăti toți salariații;Modelele declarațiilor pe proprie răspundere vor fi postate pe http://prevenire.gov.ro. Documentele vor trebui semnate cu semnatură electronică de către reprezentantul legal sau de împuternicit cu semnătură electronică.Obligațiile angajatorului:Angajatorii vor depune o cerere semnată și datată de către reprezentantul legal prin poștă electronica la agenția pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale OUG nr. 30/2020, însoțită de lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație, asumată de reprezentantul legal al anagjatorului, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 din OUG nr. 30/2020.Aspecte fiscale:Din perspectivă fiscală, potrivit Codului Fiscal, angajatorul are obligația să calculeze, să rețină și să plătească impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajat, aferente indemnizației de somaj, până pe 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj. Pentru indemnizația de șomaj nu se datorează contribuția asigurătorie de muncă.Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație din bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj, se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor menționate mai sus (cerere și lista personalelor care beneficiază de indemnizație) prin poșta electronică la agenția pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București.La stabilirea impozitului pe venit nu se iau în calcul următoarele posibile deduceri: (i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă; (ii) cotizația sindicală plătită în luna respectivă; (iii) contribuțiile la fondurile de pensii facultative în limita a 400 de euro/an; (iv) primele de asigurare voluntară de sănătate în limita a 400 de euro/an.
  1. Amânarea termenelor privind plata impozitului pe clădiri, terenuri și mijloace de transport

În anul 2020, termenul de 31 martie prevăzut de Codul Fiscal pentru plata impozitului pe clădiri, terenuri și pe mijloace de transport se amână până la data de 30 iunie inclusiv. De asemenea, în anul 2020, termenul de 31 martie inclusiv, privind acordarea bonificației de până la 10% în cazul plății cu anticipație a impozitului pe clădiri, pe teren și pe mijlocul de transport datorat pe un an întreg de către contribuabil, se prorogă până la data de 30 iunie inclusiv.

  1. Suspendarea măsurilor de executare silită

Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare cu excepția creanțelor rezultând din hotărâri în materie penală. Suspendarea urmează a fi aplicată de drept de către instituțiile bancare și încetează în termen de 30 de zile de la data la care încetează starea de urgență.

  1. Necalcularea accesoriilor pentru neplata obligațiilor scadente

Pentru obligațiile scadente începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței 29/2020 (respectiv obligațiile scadente începând cu data de 25 martie 2020) nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități potrivit Codului de Procedură Fiscală iar aceste obligații în cazul în care nu sunt achitate nu vor fi considerate restante. Practic, pentru obligațiile scadente începând cu data de 25 martie 2020 există obligația de declarare și plată a acestora, dar în ipoteza în care nu vor fi achitate, pentru acestea nu se vor calcula dobânzi și penalități și nu vor fi considerate restante. Aceste beneficii vor înceta în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență, dată de la care va exista obligația plății acestora și va începe curgerea accesoriilor în cazul în care acestea nu vor fi achitate.

  1. Posibilitatea plății trimestriale anticipate a impozitului pe profit la nivelul trimestrial curent

Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, contribuabilii care aplică sistemul de declarare si plată a impozitului pe profit anual, cu plăti anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Acest lucru presupune ca plățile anticipate trimestriale nu vor mai fi actualizate cu indicele prețurilor de consum comunicat pentru anul fiscal așa cum era prevăzut de art. 41 aliniatul 8 din Codul Fiscal.

Modul de calcul se va păstra pentru toate trimestrele anului fiscal 2020.

Se reduce sarcina fiscală pentru acești contribuabili (prin neactualizarea cu indicele prețurilor de consum), având în vedere scăderea veniturilor generată de contextul actual.

Măsuri benefice pentru IMM-uri, companii sănătoase și liber profesioniști:

  1. Garantarea de către stat a creditelor acordate IMM

Pentru a se încadra în categoria IMM-urilor, companiile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  1. număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
  2. cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații financiare aprobate.

Pentru a beneficia de garantarea creditelor de către stat, companiile IMM trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. a) nu se află în dificultate în sensul pct. 20 şi 24 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 2014/C 249/01, respectiv:
  • în cazul unei societăţi cu răspundere limitată şi a societăţilor pe acţiuni, atunci când nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni, aşa cum reiese din ultimele două situaţii financiare anuale ale societăţii, fac excepţie start-up-urile care nu au nicio situaţie financiară anuală depusă;
  • IMM-ul nu se află în niciuna dintre următoarele situaţii: procedură de insolvenţă, procedură de executare silită declanşată de organele fiscale şi/sau alţi creditori, închidere operaţională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau concordat şi nu îndeplineşte criteriile din legislaţia naţională pentru a fi supus unei proceduri de insolvenţă la cererea creditorilor, conform declaraţiei pe propria răspundere, completată şi semnată de beneficiarul finanţării;
  1. b) nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau instituţia de credit parteneră;
  2. c) nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanţările tip leasing, în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării garanţiei de stat sau dacă înregistrează restanţe;
  3. d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri la data aprobării creditului şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, denumit în continuare C.I.P.;
  4. e) împotriva lui nu s-a deschis procedura insolvenţei, în temeiul legilor aplicabile;
  5. f) prezintă instituţiei de credit garanţii colaterale, care, împreună cu garanţia de stat şi ipoteca legală imobiliară şi/sau mobiliară asupra activelor finanţate din credit în cazul creditelor de investiţii, acoperă în proporţie de cel puţin 100% valoarea finanţării;
  6. g) sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituţiei de credit;
  7. h) nu înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central.

Statul va garanta în procent de maximum 80%, prin intermediul FNGCIMM, creditele acordate de către instituțiile bancare companiilor IMM din valoarea finanțărilor acordate (fără dobânzi, comisioane și speze bancare), pentru:

  1. credite de investiții – valoarea maximă a finanțării 10 milioane lei;
  2. credite pentru capital de lucru – în limita a 5 milioane lei, valoarea maximă a finanțării nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali.

Statul va garanta în procent de maximum 90% creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru (fără dobânzi, comisioane și speze bancare) pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu condiția ca valoarea maximă a finanțărilor să fie de 500.000 de lei pentru microîntreprinderi și de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

Durata maximă a finanțărilor: 10 ani pentru creditele de investiții și 3 ani pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru (acestea din urmă putând fi prelungite cu încă 3 ani în anumite condiții).  Perioada și modalitatea de rambursare a creditelor vor fi stabilite de către instituțiile de credit conform normelor proprii.

În toate situațiile, dobânda va fi subvenționată integral de stat. Perioada de subvenționare este de la momentul acordării creditului și poate dura până la data de 31 martie 2021. Subvenția poate fi prelungită cu încă doi ani dacă se va estima o creștere economică mai mică decât cea din 2020.

Comisionul de administrare datorat față de FNGCIMM este subvenționat de către Stat.

În cazul creditelor de investiții garanția acordată de stat prin FNGCIMM urmează a fi garantată cu ipotecă legală imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor finanțate prin credit precum și prin alte tipuri de garanții (ipotecă asupra conturilor, ipotecă asupra fondului de comerț etc.).

Modalitatea de acordare a creditelor pentru investiții și capital de lucru garantate de către stat urmează a fi reglementată de către fiecare instituție de credit potrivit normelor interne proprii fiecăreia.

  1. Amânarea la plată a serviciilor de utilități, a chiriilor pentru sediu/sedii secundare și stoparea calculului accesoriilor pentru neexecutarea obligațiilor din contracte cu autorități publice

De aceste facilități vor putea beneficia, pe lângă diverse profesii liberale, doar companiile care se încadrează în categoria IMM (astfel cum au fost definite la punctul anterior) și care se află într-una din următoarele categorii:

  • compania și-a întrerupt activitatea total sau parțial – în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente;
  • compania deține certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Beneficii:

  • posibilitatea de amânare la plată pentru serviciile de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet), pe durata stării de urgență;
  • posibilitatea de amânare la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundarepe durata stării de urgență;
  • stoparea calcului penalităților de întârziere în executarea obligațiilor decurgând din contractele încheiate cu autoritățile publice pe durata stării de urgență.

Împotriva companiilor IMM nu se va putea invoca forța majoră pentru refuzul îndeplinirii obligațiilor în contractele în derulare decât după încercarea de renegociere a contractului pentru adaptarea clauzelor contractuale. Conceptul de forță majoră este redefinit și se prezumă ca fiind împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu COVID-19, care a afectat activitatea IMM-ului, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență.  Măsurile indicate în Decretul nr. 195/2020, prin care s-a instituit starea de urgență în România, care sunt adoptate de autorități nu sunt considerate imprevizibile.

  1. Avocații, notarii publici și executorii judecătorești au obligația de a continua să furnizeze serviciile de interes public

Avocații, notarii publici și executorii judecătorești au obligația de a continua să furnizeze serviciile de interes public ce fac obiectul profesiei lor, sub sancțiunea excluderii din profesie. Aceștia trebuie să ia toate măsurile pentru ca activitatea lor să fie prestată cu respectarea regulilor de disciplină sanitară și a măsurilor de protecție și prevenție stabilite de autoritățile competente.

În plus, salariații acestor profesioniști NU vor avea acces la beneficiile de asistență socială sau la alte facilități ce vor fi acordate pe durata stării de urgență dacă refuză să își îndeplinească atribuțiile de serviciu și împiedică, astfel, desfășurarea activității angajatorului

  1. Acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, însituația închiderii temporare a unităților de învățământ

Se acordă zile libere plătite unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în perioada în care unitățile de învățământ sunt închise temporar sau cursurile suspendate, ca urmare a:

  • condițiilor meteo nefavorabile;
  • situațiilor extreme stabilite de către autorități (ex. starea de urgență decretată începând cu data de 16.03.2020);
  • prevederile se aplică tuturor angajaților din sectorul public și privat;
  • nu sunt incluse în categoria zilelor libere plătite zilele lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.

Condiții de acordare

Pentru a beneficia de această măsură, părinții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • vârsta copiilor înscriși în unitățile de învățământ este de maxim 12 ani sau 18 ani în cazul copiilor cu dizabilități;
  • locul de muncă al părintelui nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele de mai sus care:

  • se află în concediu pentru creșterea copilului;
  • au optat pentru concediu fără plată ca urmare a nesolicitării de către celălalt părinte a perioadei de minim o lună din perioada totală a concediului de creștere a copilului;
  • se află în concediu de odihnă sau concediu fără plată;
  • au raporturile de muncă suspendate pentru întreruperea temporară a activității angajatorului sau soțul/soția se află în acest caz;
  • celălalt părinte nu realizează venituri din salarii și asimilate, venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, supuse impozitului pe venit.

Modalitatea de acordare

Indemnizația pentru zile libere se acordă în baza unei cereri formulate de unul din părinți, depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul. Cererea va fi însoțită de:

  • declarația pe propria răspundere a celuilalt părinte prin care se arată că acesta nu a solicitat zile libere la locul său de muncă (în condițiile prezentei legi) și nici nu se află în una din condițiile prevăzute la paragraful anterior;
  • copia certificatului de naștere al copilului.

Valoarea indemnizației

Cuantumul indemnizației este de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare (8 ore), dar nu poate depăși 75% pe zi din câștigul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Câștigul mediu brut lunar este de 5.429 lei, iar media brută zilnică este de aproximativ 259 lei; rezultă că nivelul maximal al indemnizației brute este 4.072 lei/lună (2.382 lei net), respectiv 194 lei/zi (113 lei net).

Modalitatea de decontare a sumelor 

Indemnizația se plătește de către angajator, din bugetul propriu de venituri și cheltuieli, urmând a fi decontată (recuperată) din Fondul de garantare a creanțelor salariale. Angajatorul poate solicita doar decontarea indemnizației nete, încasată efectiv de părinte. Sumele plătite de angajator reprezentând impozit și contribuții sociale vor fi suportate din bugetul propriu.

  • Pentru decontarea sumelor, angajatorul va depune o cerere la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă (respectiv a municipiului București) în cărei rază teritorială își desfășoară angajatorul activitatea. Cererea va fi însoțită de:
  • lista angajaților care au beneficiat de zilele libere și indemnizația acordată;
  • copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;
  • declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista angajaților depusă conține persoanele care au îndeplinit condițiile pentru acordarea indemnizației;
  • dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația.

Cererea angajatorului va conține obligatoriu următoarele elemente:

  • date de identificare ale angajatorului;
  • contul bancar;
  • suma totală solicitată;
  • numărul angajaților care au beneficiat de aceste sume;
  • numele și semnătura reprezentantului legal;
  • data emiterii.

Transmiterea documentației (cererea și documentele care o însoțesc) se va realiza prin email la adresa comunicată de AJOFM în maxim 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației. AJOFM va transmite în termen de 24 ore de la primirea documentelor numărul de înregistrare al solicitării. În cazul în care documentele nu se pot transmite prin email, se vor transmite prin orice mijloc de comunicare.

Decontarea sumelor plătite de angajator cu titlu de indemnizație netă se va face în termen de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării documentelor.

  1. Prorogarea termenului de depunere a declarației privind beneficiarul real

Termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real, inclusiv pentru asociații și fundații, a fost prelungit cu 3 luni de la data încetării stării de urgență.

Totodată, obligația de a depune această declarație este suspendată pe durata stării de urgență. informeaza legestart.ro