Proiect MF de modificare a codului fiscal

277

1. Impozitul pe profit

Se introduc limitări a costurilor cu dobânda și alte costuri echivalente inserându-se un articol nou prin care se transpun prevederile unei directive europene 2016/1164/UE. Prin articolele nou introduse se definesc categoriile de cheltuieli cu dobânda, alte cheltuieli similare și regulile de deductibilitate pentru acestea.

Se introduce reglementarea regimului fiscal al transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare. Se introduc reguli antiabuz și privind societățile străine controlate.

Sunt reguli aplicate multinaționalelor în principal.

2. Impozitul pe venitul micro întreprinderilor

Este unul care deși are relativ puține modificări legislative propuse, sunt modificări ce au un impact foarte mare.

– nu va mai conta dacă ai venituri din consultanță de 0,1% sau de 100%
– nu va mai conta dacă ai capital social de 200 lei sau de 200000 EUR
– nu mai contează că firma are venituri din activități în domeniul bancar, al asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, nici din domeniul jocurilor de noroc sau activități de exploatare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.

Va conta doar volumul veniturilor obținute. Și dacă veniturile și elementele asimilate acestora ce fac parte din baza de impunere pentru micro întreprinderi nu vor depăși echivalentul a 1,000,000 EUR la data de 31/12/2017, de la 1 ianuarie 2018 veți plăti impozit pe venit de 1% sau 3% în funcție de situația salariaților, indiferent de mărimea capitalului sau de tipul activității.

De exemplu:

– dacă la 31/12/2017 aveți venituri de 800,000 EUR și în 2017 ați aplicat impozitul specific, de la 1 ianuarie 2018 veți datora impozit pe venit.

– dacă în anul 2017 ați avut capital social de 46,000 lei și venituri de 200,000 lei de la 1 ianuarie 2018 veți trece la impozit pe venit

– dacă în anul 2017 ați avut venituri doar din consultanță și acestea sunt de 450,000 EUR la 31/12/2017, de la 1 ianuarie 2018 treceți la impozit pe venit

– dacă în anual 2017 ați plătit impozit pe profit pentru că în anul 2016 ați avut venituri de 560,000 EUR, în 2018 veți plăti impozit pe venit dacă la 31/12/2017 nu veți avea venituri mai mari de 1,000,000 EUR

Mă repet și aici: venituri sau elemente ce fac parte din baza de impunere pentru acest impozit și nu cifră de afaceri. Doar cifra de afaceri nu este relevantă în cazul acestui impozit.

3. Impozitul pe venit

Se modifică, art.62 litera m în sensul limitării veniturilor neimpozabile primite din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din patrimoniul personal.

Pentru următoarele venituri, se va datora impozit:
– venituri din vânzarea a mai mult de 2 autoturisme, din patrimoniul personal,
– din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
– pentru câștigurile din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate şi/sau din transferul aurului financiar definit potrivit legii

Cota de impozit pe venit se modifică de la 16% la 10%. Aceasta se va aplica în toate cazurile în care se face impunerea veniturilor din activități independente, veniturilor din salarii și asimilate salariilor, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură,  premii sau din alte surse.

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală ce se reține la sursă, dar pentru care nu există opțiunea de a fi impozit final, impozitul va fi de 7% aplicat la venitul brut (față de 10% în prezent).

În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală ce se reține la sursă, dar pentru care se exprimă opțiunea de a fi impozit final, acesta se va calcula prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut din care se va scădea înainte de impozitare o cotă forfetară de cheltuieli de 40%.

În cazul activităților impuse la normă de venit fie că e vorba de activități independente fie că e vorba de activități agricole, deciziile de impunere se vor emite pentru impunere cu cotă de 10%.

La fel deciziile de plăți anticipate în baza declarațiilor estimative de venit.

La determinarea venitului impozabil, plata contribuției de asigurări sociale de sănătate va fi cheltuială deductibilă fiscal și va diminua direct baza de impunere. Doar contribuția de asigurări sociale (pentru pensii) se va scădea de către organul fiscal la regularizarea impozitului pe venit – modificându-se în acest sens art.68 alin.5 litera l și art.75.

Acum atât CAS cât și CASS nu sunt deductibile și se regularizează de către organul fiscal.

În ceea ce privește impozitul pe venituri din salarii:

Se modifică cuantumul deducerilor personale. Acestea se vor acorda degresiv în funcție de venitul lunar brut cuprinse între 1951 lei și 3600 lei și sunt acordate în următoarele limite maximale:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 510 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 670 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 830 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 990 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 1.310 lei.

Se abrogă art.90.

4. Contribuțiile sociale

De la 6 contribuții sociale ajungem la 3. Mari și late.

Contribuțiile sociale obligatorii se vor aplica asupra veniturilor  din salarii sau asimilate salariilor, din activități independente, asupra indemnizațiilor de șomaj sau a celor de asigurări sociale de sănătate.

Cotele de contribuții sociale, pentru pensii (CAS) vor fi:

a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;

b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

c) 8 % datorată în cazul condițiilor speciale de muncă și altor condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Așadar, după cum se vede, contribuția angajatorului nu a dispărut cu totul. Ea există în continuare, doar că există pentru cazul condițiilor deosebite de muncă ori a celor speciale.

O modificare este cea de la art.141 litera b, adică la una de la excepțiile de calcul a contribuțiilor sociale.

Textul modificat este acesta: veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, din activități pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit legii. Adică? Adică veniturile obținute de astfel de persoane din alte salarii decât cele plătite de cei care cotizează la acele sisteme proprii sunt supuse contribuțiilor sociale nemaifiind exceptate.

Limita maximă a bazei de calcul pentru CAS este de 5 salarii medii pe economie.

Se menține impunerea bazei de calcul minime pentru cazul veniturilor obținute din contracte individuale de muncă la un salariu minim pe economie. Adică modificările aduse de OG 4/2017 sunt preluate direct în codul fiscal la art.146.

Nu se mai reține CAS la venituri din activități independente la care plătitorul de venit avea obligația reținerii la sursă a CAS.

Baza de calcul LUNARĂ al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente – nu poate fi mai mică decât salariul minim garantat în plată. Ea poate fi stabilită și la un nivel ales de către persoana fizică, dar nu mai mic de această sumă.

În ce condiții se va datora CAS – obligatoriu – de către persoanele fizice?

1. dacă venitul net, realizat în anul precedent, mai puțin CAS, raportat la numărul de luni de activitate este cel puțin egală cu salariul minim
2. dacă venitul net lunar estimat este cel puțin egal cu salariul minim
3. dacă valoarea lunară a normei de venit este cel puțin egală cu salariul minim
4. în cazul drepturilor de autor, dacă venitul net lunar rămas după scăderea din brut a cheltuielii deductibile, raportat la numărul de luni de activitate este cel puțin egal cu salariul minim valabil în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția.

Persoanele obligate la plata contribuției de asigurări sociale trebuie să depună o declarație la organul fiscal până la 31 ianuarie.

Dacă persoana fizică realizează venituri sub plafonul de mai sus, nu are obligația plății anticipate a CAS pentru anul respectiv. Cu toate acestea poate opta să plătească CAS, voluntar, caz în care poate depune declarația alegând o sumă asigurată, dar care să fie cel puțin egală cu salariul minim.

De exemplu, pornind de la ideea că salariul minim va fi de 1900 lei în 2018:
Un PFA are venit net realizat în 2017, mai puțin CAS, de 18,000 lei adică 1,500 lei/lună, nu va avea obligația plății CAS în 2018. Dar va putea opta pentru a plăti CAS dacă dorește însă doar la o bază de calcul de minim 1900 lei lunar. Asta ar însemna o contribuție de 475 lei/lună adică 5700 lei, minim, anual.

Se introduc și excepții de la plata CAS pentru PFA chiar dacă venitul lunar este mai mare decât salariul minim.

Excepțiile sunt pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente care se încadrează într-una dintre următoarele situații:

a) realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri din pensii, pentru care sunt asigurate în sistemul public de pensii sau într-un sistem propriu de asigurări sociale, potrivit legii;

b) realizează venituri din activități independente pentru care sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, potrivit legii.

De exemplu: un PFA este salariat al unei firme de unde obține venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă și realizează un venit net anual din activități independente de 120,000 lei adică 10,000 lei/lună –  nu va datora CAS fiind exceptat.

Nu contează norma de muncă. De ce nu contează? Pentru că așa cum am arătat mai sus indiferent de norma de muncă baza lunară de calcul pentru CAS e minim echivalentul unui salariu minim brut.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Sunt incluși acum și cetățenii români ce doar au reședința în România nu doar domiciliul. Ca fapt interesant, pentru ANAF este irelevant unde are domiciliul cetățeanul român și-i stabilește și acum CASS chiar dacă nu are domiciliu în România. Am o cunoștință cetățean român și australian care deține în România proprietăți închiriate și care are doar NIF în România fiind reprezentat aici de un reprezentant fiscal. Cu toate că legea e clară – datorează CASS dacă are domiciliu în România, ANAF nu are în baza de date o astfel de setare și emite decizii de impunere pe CASS chiar dacă pe pașaportul lui scrie clar – cetățean român fără domiciliu în România.

Se exclud mai multe categorii de persoane din categoria celor ce sunt asigurați numai cu plata contribuției. Și este extinsă această listă cu mai multe categorii de persoane. Așadar se propune a fi asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate, fără a plăti CASS, și următoarele categorii de persoane:

–  pensionari – pentru veniturile din pensii
– persoanele ce sunt în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă – sunt exceptați pentru plata CASS la indemnizația primită pentru acel concediu medical
– șomerii pentru indemnizația de șomaj
– persoanele aflate în concediu de acomodare conform Legii 273/2004 sau în concediu de creștere a copilului conform OUG 111/2010 ori în concediu pentru copil cu handicap
– persoanele fizice beneficiare a ajutorului social
– deținuții, arestații preventiv
– străinii din centrele de cazare pentru returnare sau expulzare
– personalul monahal al cultelor recunoscute în România
– victimele traficului de persoane

Ce venituri sunt supuse CASS?

Veniturile din salarii și asimilate acestora.  Dacă nu obțin venituri din salarii și dacă nu se regăsesc în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, atunci persoanele fizice care obțin venituri din categoriile de mai jos, vor datora și pentru ele CASS:

a) venituri din activități independente, definite conform art. 67 și 671;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investiții, definite conform art. 91;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103;
f) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 116 .

După cum se vede față de anul acesta și anii anteriori există la contribuții sociale un mare plus pentru contribuabilii care obțin venituri din salarii și din alte surse. Acum nu vor mai datora contribuții sociale pentru alte categorii de venituri, nici CAS și nici CASS, dacă obțin venituri din salarii.

De exemplu acum un salariat care și închiriază un spațiu și obține venituri din chirii va plăti CASS și pentru acele venituri. De la anul însă, datorită faptului că obține venituri din salarii, pentru venitul din chirii nu va mai datora CASS.

Cota pentru CASS este de 10%.

În cazul veniturilor din salarii, baza lunară de calcul pentru CASS este echivalentul salariului minim garantat în plată. Dacă venitul lunar net este sub acest plafon persoana fizică nu este obligată la plată, dar poate, opțional să se asigure.

Similar CAS și în cazul CASS pentru veniturile obținute de persoanele fizice care nu au venituri din salarii, baza minimă lunară de calcul pentru CASS este echivalentul salariului minim brut pe țară.

De exemplu: o persoană fizică obține în 2017 venituri nete din activități independente  în sumă de 25,200 lei adică 2100 lei/lună. Nu are venituri din salarii fiind singurul său venit. În acest caz va depune la ANAF până în 31/01/2018 o declarație și va datora plăți anticipate pentru CASS calculate prin aplicarea procentului de 10% asupra echivalentului salariului minim. Pe un salariu minim de 1900 lei, va datora 190 lei/lună adică 2280 lei anual.

Dar dacă un salariat obține și el aceleași venituri din activități independente – nu va avea nici obligația declarării și nici a plății CASS. De ce? Pentru că oricum i se va reține din brut o sumă calculată la minim pe economie.

Se abrogă tot ce ține de contribuția de asigurări sociale de șomaj, accidente de muncă și boli profesionale, fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

În schimb se introduce o contribuție nouă. O contribuție asiguratorie pentru muncă.

Aceasta este datorată de către angajatori pentru veniturile din salarii și asimilate acestora și este de 2,25%.

TVA

În virtutea deciziei CJUE C101/2017 se introduce o limitare a dreptului de deducere a TVA și anume cea conform căreia organele fiscale competente au dreptul de a refuza deducerea TVA dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, pot demonstra dincolo de orice îndoială, că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul de livrări/prestări.

Ce nu văd însă în proiectul de modificare a codului fiscal este plafonul de scutire pentru care România a cerut și a primit derogare de la UE. Și anume modificarea lui de la 220,000 lei la 300,000 lei

Accize

Se propune confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile în cazurile de evaziune cu produse accizabile.